CETATEA ESTE PĂTRATĂ
Îngerul care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei. CETATEA ESTE PĂTRATĂ, şi lungimea ei este cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia; avea aproape douăsprezece mii de prăjini. LUNGIMEA, LĂRGIMEA Şl ÎNĂLŢIMEA ERAU DEOPOTRIVĂ, l-a măsurat şi zidul, o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, cea cu care măsura îngerul. Zidul era zidit de iaspis, şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată. (Apocalipsa 21:15-18)
Biblia este ca un ciclu gigantic: începe cu un loc frumos în siguranţă şi securitate (Geneza 1:2): păcatul, îndoiala şi neascultarea apar (Geneza 3); apoi urmărim povestea păcatului şi a neascultării de la început (Geneza 3) până la sfârşit (Apocalipsa 20). Povestea Noului Ierusalim încearcă să descrie pacea, siguranţa şi securitatea care se vor aşeza după distrugerea păcatului (Apocalipsa 21). Scriptura nu ar fi prezentat o imagine completă fără cartea Apocalipsa, nici cartea Apocalipsa nu ar fi fost completă fără aceste două capitole importante.
Este Noul Ierusalim un oraş real ca cel din zilele noastre? Sau este un simbol al unei realităţi de nedescris? Dacă este ca descrierile evreieşti antice ale unui viitor glorios, este mai mult simbolic decât literal. Dumnezeu nu a intenţionat să satisfacă curiozitatea cititorului cu privire la arhitectura din viitor, ci să ofere lecţii spirituale care vor schimba vieţi astăzi.
Tobit (din apocrife), de exemplu, descrie un Ierusalim de la sfârşitul timpului, ale cărui porţi sunt făcute din safir şi smarald şi zidurile şi străzile sunt bătute cu pietre preţioase (Tobit 13:21,22, Douay; 13:17, LXX). Dar această descriere este doar unul dintre multele lucruri pentru care Tobit îl laudă pe Dumnezeu (Tobit 13:1, Douay). Isaia prezice temelii din safir, porţi de nestemate şi pereţi din pietre preţioase (Isaia 54:11-12), dar şi ele se află acolo pentru laudă (Isaia 60:10-18, mai ales v. 18). Zaha-ria, pe de altă parte, prezice că Ierusalimul nu va avea ziduri, pentru că Dumnezeu va fi un zid de foc în jurul lui (Zaharia 2:4-5). Aşa că a presupune că toate aceste descrieri sunt literale este îndoielnic.
Ce relevanţă are viziunea pentru noi într-o eră sceptică? Imaginile sunt cele din timpul şi locul autorului, dar tema centrală este clară. Toate lucrurile la care fiinţele umane au sperat şi au visat sunt obţinute, nu prin efort uman, ci prin relaţie cu Mielul. Şi relaţia începe acum. Viziunea viitorului Nou Ierusalim ne ţine minţile şi inimile concentrate asupra singurului lucru care contează cu adevărat.
Doamne, ajută-mă să îmi amintesc în fiecare zi că raiul nu este o insulă din Ca-raibe, că oraşul ideal nu este Hollywood, dar că îmi voi descoperi speranţele şi visurile fundamentale în relaţie cu Tine!
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!