O MARTURIE AUTENTICĂ

Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează Şl ÎŞI PĂZEŞTE HAINELE,
CA SĂ NU UMBLE GOL Şl SĂ I SE VADĂ RUŞINEA!(Apocalipsa 16:15)

Acesta este un text foarte important, pentru că demonstrează că bătălia de la Armaghedon (Apocalipsa 16:14-16) este o luptă pentru inimile şi minţile unor oameni reali. Nu are legătură cu petrolul din Orientul Mijlociu sau cu genul acela de lupte de care lumea a avut parte recent. Chiar în mijlocul pasajului care descrie bătălia de la Armaghedon este o chemare adresată oamenilor lui Dumnezeu, să vegheze şi să rămână credincioşi pe măsură ce sfârşitul timpului se apropie.
Este interesantă legătura dintre acest text şi mesajul către Laodiceea din capitolul 3. Găsim patru cuvinte în acest pasaj („haine”, „gol”, „a vedea” şi „ruşine”), care apar împreună într-un singur alt loc din Biblie: Apocalipsa 3:17-18. La momentul decisiv al istoriei, Dumnezeu ne aminteşte de scrisoarea către Laodiceea.
Problema-cheie cu Laodiceea este lipsa autenticităţii. Ceea ce ea spune despre sine şi ceea ce este sunt două lucruri diferite. Potrivit acestui text, Laodiceea şi-a pus o mască a bogăţiei, dar trăieşte în sărăcie. Ea se preface că e îmbrăcată în haine frumoase, dar nu se poate feri de realitatea goliciunii sale. Şi ea pretinde că trăieşte fără probleme, dar de fapt este distrusă şi fără casă. Pot să îi înţeleg starea.
În urmă cu vreo 30 de ani, vizitam Biserica Riverside din New York, într-o duminică, alături de câţiva prieteni. Are una dintre cele cinci cele mai mari orgi clasice din lume. Pentru că eu însumi eram organist la momentul acela, niciodată nu m-am săturat de ea. Organistul din acea zi era Frederick Swann. Celebru pe plan internaţional, el avea zeci de înregistrări.
Când serviciul de închinare s-a încheiat, mi-am dus prietenii pe platformă pentru a mă uita mai de aproape la orgă. Şi pentru că ştiam câte ceva despre lucrurile acestea, am început să explic unele dintre diferitele trăsături ale orgii. În timp ce eu vorbeam despre orgă, audienţa a început să crească. Era amuzant să am o audienţă mai mare. Aşa că am început să dezvolt povestea un pic. Şi audienţa a devenit şi mai mare. Apoi, dintr-odată, am început să realizez că oamenii nu se mai uitau la mine. Se uitau la ceva în spatele meu. Când m-am întors stăteam faţă în faţă cu însuşi Frederick Swann. Privindu-mă în ochi mi-a spus: „Mai bine te-ai asigura că ceea ce ştii este corect, fiule, înainte să deschizi gura.” Apoi s-a întors şi a plecat. Mi-aş fi dorit să fiu teleportat pe o altă planetă imediat! În acea zi am învăţat o lecţie foarte dureroasă despre autenticitate.
Doamne, mărturisesc că uneori nici măcar nu realizez cât de mult încerc să fiu ceva ce nu sunt sau încerc să lustruiesc o imagine a mea care nu e reală. Ajută-mă să îmi găsesc siguranţa în Tine, astfel încât să pot da o mărturie autentică despre realitatea prezenţei Tale în viaţa mea!