Şl NEAMURILE VOR UMBLA ÎN LUMINA El

Şl NEAMURILE VOR UMBLA ÎN LUMINA El, şi împăraţii pământului îşi vor aduce slava în ea. (Apocalipsa 21:24)

O glumă cunoscută spune despre un rai care păstrează prejudecăţile pământului.

Potrivit glumei, un rai baptist are multă apă şi fiecare scufundă pe altcineva în ea. În raiul penticostal toţi îşi ridică mâinile în aer, dansează în cerc şi se împiedică. Există un rai catolic şi unul metodist şi aşa mai departe. Gluma este amuzantă pentru că, în adâncul inimilor noastre, ştim oarecum că Dumnezeu va desfiinţa asemenea semne distinctive în rai. În Noul Ierusalim, oamenii din orice mediu vor trăi împreună şi vor fi învăţat acceptarea cu bucurie care se găseşte în Isus.

în ultimele zile ale apartheidului din Africa de Sud, un pastor alb conducea spre casă de la biserică după întâlnirea de seară. La jumătatea drumului spre casă, pe o autostradă cu patru benzi, a dat peste sute de cuie, a experimentat consecinţele şi a oprit la un stop. La doar câteva secunde, doi bărbaţi au apărut din întuneric şi i-au atacat maşina cu răngi, încercând să intre cu forţa în maşină. Au reuşit să deschidă o uşă şi au lovit-o pe soţia pastorului. Tot timpul, membrii albi ai comunităţii lui au trecut pe lângă el pe drumul lor către casă. Un bărbat zulu în vârstă, care a sosit într-o camionetă veche şi dărăpănată, i-a salvat în cele din urmă pe pastor şi pe soţia lui.

Este interesant cum definiţia noastră a unui proscris se schimbă de la generaţie la generaţie. Parabola samariteanului milos nu ne deranjează atâta vreme cât nu întâlnim samariteni! Dar dacă Isus ar spune din nou povestea astăzi, cum ne-ar prezen-ta-o astfel încât să o înţelegem? Bărbatul atacat ar fi fost ignorat de către un evanghelist de la televizor şi apoi de către pastorul unei mari biserici? Ar fi fost samariteanul înlocuit de către un homosexual sau de către un terorist islamist? Viitorul lipsit de prejudecăţi din textul nostru ne provoacă să luăm principiul şi să îl aplicăm la orice circumstanţe pe care le întâlnim. Tindem să fim orbiţi, totuşi, de propria noastră versiune a unui „paria”.

Chiar în biserică facem diferenţe între oameni pe baza felului în care interpretează anumite detalii ale doctrinelor noastre, pe baza modului în care arată când vin la biserică, a locului unde trăiesc sau dacă aplaudă sau nu după o performanţă muzicală tulburătoare. Evanghelia ne cheamă să anticipăm slava Noului Ierusalim în modul în care îi tratăm pe oameni astăzi. Isus ne acceptă în ciuda propriilor noastre particularităţi şi continuă să lucreze cu noi pentru a recrea în noi asemănarea cu El. Cea mai bună modalitate de a răspunde iubirii lui Isus este să îi tratăm pe ceilalţi aşa cum El a facut-o. Principiul acesta se află în centrul vieţii în ceruri.

Doamne, deschide-mi ochii faţă de prejudecăţile ascunse care stăpânesc modul în care îi tratez pe alţii!